5 lucruri importante despre carnea cultivata, inovatia sustenabila pentru hranirea populatiei

• În România, carnea cultivată ar putea fi interzisă de Parlament înainte ca românii să poată face o alegere informată
• Carnea cultivată este obținută din celule prelevate de la animale de fermă
• Eliminarea antibioticelor din procesul de producție și reducerea semnificativă a impactului asupra mediului, printre cele mai mari beneficii

Dacă în urmă cu zece ani, carnea cultivată era doar o curiozitate, prezentată ca soluție futuristă pentru acoperi necesarul de hrană pentru populația tot mai mare a planetei, astăzi, după ani de cercetări și testări, aceasta a devenit un produs viabil care își facă intrarea în consumul comercial. SUA și Singapore sunt printre primele țări care au permis vânzarea noului produs alimentar.

Țări europene precum Germania, Spania și Olanda investesc deja semnificativ în cercetare și dezvoltare, pregătind momentul în care carnea cultivată va ajunge la consumatorii finali. Din 2015 și până astăzi, la nivel global au apărut peste 150 de companii, majoritatea startup-uri, pe 6 continente, care au investit în total circa 2,8 miliarde de dolari în cercetare și testare. La rândul ei, Uniunea Europeană a investit 25 de milioane de euro în finanțare pentru cercetarea proteinelor durabile, inclusiv a cărnii cultivate, și a confirmat că Regulamentul UE privind alimentele noi va fi utilizat pentru a evalua cererile de autorizare din partea companiilor.

Contrar trendului internațional, în România, parlamentarii se pregătesc să interzică produsele din carne cultivată, în ciuda unei obligații de a ne conforma reglementărilor UE și înainte ca publicul românesc poată face o alegere în cunoștință de cauză. În octombrie, anul trecut, parlamentarii din Senat au votat favorabil un proiect de interzicere a producerii și comercializării cărnii cultivate, iar un vot final în Camera Deputaților este așteptat în primăvara acestui an. Adoptarea legii poate atrage pe viitor procedura de infringement din partea UE, pentru încălcarea principiului de liberă circulație a mărfurilor în spațiul UE, iar consecințele financiare ce ar urma s-ar reflecta și asupra contribuabililor.

ONG-ul și think tank-ul Good Food Institute (GFI) [1] este una din organizațiile care luptă pentru a asigura accesul liber la astfel de proteine alternative în Europa ca o modalitate de a atenua impactul negativ al agriculturii animale la scară industrială. „Carnea cultivată nu numai că are potențialul de a spori semnificativ securitatea alimentară a României și de a crea locuri de muncă de viitor, dar le și oferă consumatorilor mai multe opțiuni și libertatea de a cumpăra alimente ecologice”, spune Seth Roberts, director de politic la Good Food Institute Europe.

În lipsa unei informări coerente, spațiul public este invadat de informații false legate de carnea cultivată, impropriu denumită și „carne artificială”. Pentru că avem nevoie de o informare cât mai corectă despre un produs care poate fi un răspuns la mai multe din provocările actuale ale omenirii, precum securizarea hranei, poluare, riscuri alimentare și de sănătate, etc., vă prezentăm mai jos o serie de informații bazate pe surse științifice sau studii.

1. Ce e carnea cultivată și cum se produce?
Carnea cultivată este asemeni cărnii pe care o mâncăm, doar că este produsă prin alte metode. Este obținută prin prelevarea unei mostre de celule de la animal, printr-o tehnologie ce nu necesită sacrificarea animalelor, replicând în laborator procese ce au loc în mod normal în corpul unui animal. Celulele animale sunt plasate într-un cultivator, în mediu controlat și steril, ce imită mediul de creștere al animalelor respective (ex. vacă, porc, pește). Aici, celulele primesc nutrimente care le permit să crească, incluzând aminoacizi, vitamine, glucoză, săruri anorganice, factori de creștere și proteine. Una din cele mai mari provocări în prezent este crearea de cultivatoare cu capacitate suficient de mare pentru producția în masă, care să asigure creșterea în condiții optime și de sterilitate.

În cuvintele profesorului Petru Alexe, anterior decan al Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați, „carnea cultivată pornește din celule extrase din animal, care sunt cultivate într-un mediu extern și multiplicate. Valoarea nutritiva a acestui tip de carne este foarte bună, un succes științific. Carnea cultivată este o realitate care trebuie luată în considerare și lăsată să evalueze. În niciun caz nu trebuie interzisă, pentru că reprezintă o alternativă foarte bună de hrană pentru omenire, și este important să le permitem consumatorilor și pieței libere să îi determine viabilitatea. În mod indiscutabil este o realizare științifică foarte importantă, și nu avem argumente pentru a o interzice.”

2. Când va ajunge carnea cultivată în magazine?
În prezent, mai multe companii încearcă să facă trecerea la producția de masă, în așteptarea reglementărilor legale necesare. În Europa, există companii care lucrează la varii produse, de la foie gras (Gourmey în Franța) la carne de porc (Mewery în Cehia) și pește (Bluu în Germania).

Agenția Alimentară din Singapore a aprobat încă din 2020 primul produs de carne de pui cultivată, iar în iunie 2023, două companii americane au primit aprobare de la Departamentul de Stat pentru Agricultură pentru produsele lor de carne de pui cultivată. În UE, carnea cultivată trece prin procesul de testare de 18 luni valabil pentru toate produsele bazate pe inovație, iar o companie trebuie să dovedească Autorității Europene de Siguranță Alimentară (ESFA) că produsul său este sigur pentru consum. Până acum nicio companie din UE nu a depus cerere, dar în iulie 2023, autoritățile de reglementare elvețiene au primit prima astfel de cerere din partea companiei Aleph Farms, urmată la scurt timp de o cerere în Marea Britanie.

Italia, în schimb, este singura țară din lume care, în noiembrie 2023, a interzis producția și comercializarea cărnii cultivate, sub motivația protejării tradițiilor culinare și ca urmare a unei dezbateri dominate de dezinformare și lipsite de orice analiză bazată pe probe. Legea a fost criticată de comunitatea științifică și organizațiile de protecția mediului ca fiind în contradicție cu trendurile și deschiderea la nivel global față de această nouă oportunitate. Cercetătorii se tem că această mișcare ar putea înăbuși inovația și finanțarea academică, menționând și că împiedică startup-urile italiene să evolueze în țară în beneficiul companiilor străine. În cazul în care UE ar aproba vânzarea de produse din carne cultivată, de fapt, Italia (precum și România, dacă interdicția va trece de Parlament) nu ar putea opri importurile din alte state membre UE.

3. Carne fără antibiotice și chimicale, îmbogățită cu grăsimi sănătoase
Spre deosebire de carnea provenită din regimul intensiv de creștere a animalelor, carnea cultivată nu necesită antibiotice pentru controlul bolilor provocate de bacterii ca Salmonella, Campylobacter sau E. coli. Astfel s-ar reduce fenomenul alarmant al transferului de antibiotice în corpul uman prin consumul de carne și al dezvoltării rezistenței la antibiotice, considerat de Organizația Mondială a Sănătății o amenințare globală la adresa sănătății publice. În Spania se testează deja îmbogățirea produselor din carne cultivată cu acizi grași Omega 3 și alte grăsimi sănătoase, care ar putea reduce colesterolul și riscul de cancer de colon asociat consumului de carne roșie. Un alt avantaj este faptul că mediul steril de producție al cărnii cultivate reduce riscul contaminării cu bacterii și expunerea la pesticide și fungicide.

„Un exemplu pe care îl putem folosi pentru ilustrarea procesului din spatele cărnii cultivate este iaurtul. Când punem niște organisme să se înmulțească într-un mediu controlat, cultivăm microorganisme (bacteriile lactice), le creăm condițiile pentru a se înmulți în lapte, și rezultă un produs excelent – dar un produs nou, artificial. Totul ține de control și inovație. Carnea cultivată este obținută într-un mediu foarte strict controlat, și astfel este mai sigură când este consumată repede. Dar cu timpul, probabil se vor găsi soluții și la această provocare”, adaugă Prof. Univ. Dr. Ing. Petru Alexe, Facultatea de Știința și Ingineria Alimentelor, Universitatea „Dunărea de Jos”, Galați. Între timp, un studiu riguros privind siguranța consumului de carne cultivată, publicat în 2023 de Organizația pentru Alimentație și Agricultură a ONU, a arătat că pericolele alimentelor pe bază de celule sunt aceleași cu cele găsite în alte produse alimentare.

4. Securizarea hranei, reducerea impactului climatic și eliminarea suferinței animalelor
Potrivit celor mai recente proiecții, cererea de carne la nivel mondial va crește cu cel puțin 50% până în 2050. În contextul agriculturii tradiționale, aceasta va pune o presiune uriașă nu doar pe capacitatea de producție, cât și pe rezistența planetei. Lumea nu are suficient teren, apă și alte resurse pentru a satisface această cerere folosind doar agricultura animală convențională. Sistemul nostru actual de producție de carne generează deja 20% din emisiile globale de gaze cu efect de seră. Carnea cultivată poate deveni o alternativă ecologică. Conform literaturii de specialitate, carnea cultivată ar putea avea un impact semnificativ mai mic asupra mediului decât cea produsă în mod convențional, necesitând cu 90% mai puțin teren, cu 94% mai puțină poluare a aerului și putând reduce gazele cu efect de seră cu 92%.

Majoritatea organizațiilor de protecția mediului consideră că produsele de carne pe bază de plante și carnea cultivată în laborator vor juca un rol extrem de important în reducerea emisiilor până în 2030, această tranziție fiind absolut necesară pentru a menține încălzirea globală sub pragul de 1,5° Celsius. Acest lucru a fost subliniat și de Programul ONU pentru Mediu (UNEP) într-un raport prezentat la COP28 din Dubai, care a cerut factorilor de decizie să sprijine proteinele alternative, inclusiv carnea cultivată, pentru a face sistemele alimentare mai durabile, mai diversificate și mai rezistente.

Potrivit Conf. Univ. Dr. Mălina Petrescu de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, „România se confruntă cu provocări tot mai mari din cauza fenomenelor meteorologice extreme și a poluării agricole. Pentru a ne alinia la Pactul verde european, este important să ne concentrăm tot mai tare pe stabilirea unui sistem alimentar mai rezistent și mai durabil, în special când vine vorba de proteine. Carnea cultivată este o tehnologie promițătoare care poate produce carnea pe care oamenii și-o doresc cu mult mai puține resurse. Prin finanțarea cercetării open-source și cu sprijinul politic adecvat, aceasta poate juca un rol vital în reducerea impactului asupra mediului al agriculturii, care este în prezent a treia cea mai mare sursă de emisii de gaze cu efect de seră din România”.

În sistemul nostru agricol actual, există loc pentru schimbări pozitive. Fermele tradiționale, cruciale pentru producția de alimente, se confruntă cu provocări precum contaminarea apei și a solului și emisiile de gaze nocive. Însă carnea cultivată poate ajuta la satisfacerea cererii tot mai mari de carne, reducând presiunea asupra fermierilor de a produce mai multe alimente cu mai puține resurse și permițându-le să cultive în mod sustenabil.

5. Oportunități economice și o mai mare varietate de opțiuni pentru consumatori
În prezent, carnea cultivată are costuri de producție mai mari decât carnea tradițională, însă avansul tehnologic și al cercetărilor va permite în curând producții la prețuri competitive. În fața unei cereri crescute de carne la nivel mondial, fermierii pot juca un rol cheie în tranziția către proteinele alternative, mai ales dacă vor fi sprijiniți prin politici publice să se adapteze și să profite de noile oportunități. Carnea cultivată le oferă ocazia să se diversifice, să producă ingrediente pentru hrănirea celulelor sau chiar să furnizeze celule de înaltă calitate. Guvernul german a anunțat recent un fond de 38 de milioane dedicat diversificării proteinelor și finanțare pentru sprijinirea fermierilor care vor să treacă la producția alternativă de proteine.

Carnea cultivată poate fi produsă de orice companie, mare sau mică, însă pentru a încuraja producătorii independenți și a le face tuturor loc pe această piață, guvernele ar trebui să finanțeze cercetări open-source. Conștienți de beneficiile pentru planetă și soarta animalelor, tot mai mulți oameni așteaptă cu nerăbdare apariția cărnii cultivate în circuitul comercial. Interzicerea comercializări pe alte considerente decât siguranța produsului pentru consum alimentar nu ar face decât să limiteze nejustificat dreptul consumatorului de a alege. În plus, în cazul României, o eventuală interdicție legală internă ar intra în conflict cu legislația UE și ar atrage consecințe economice pentru contribuabili.

În opinia lui Seth Roberts, de la The Good Food Institute, elaborarea unor politici de perspectivă este crucială pentru a valorifica ecosistemul solid al start-up-urilor din România și punctele sale forte în biologie, inginerie și științele naturii. „Construirea încrederii prin sprijinul politic consecvent nu va face doar să atragă investiții, ci va poziționa, totodată, România ca lider regional în domeniul cărnii cultivate, oferind beneficii economice atât pentru inovatori, cât și pentru consumatori. Este esențial să învățăm din greșeala Italiei de a interzice carnea cultivată. Motivată de dezinformare, decizia încalcă regulile pieței unice și amenință relațiile cu UE. Totodată, aceasta pune în pericol investițiile, drepturile consumatorilor și cercetarea științifică – capcane pe care România ar trebui să le evite cu orice preț”, subliniază acesta.

[1] Acest material a fost realizat la inițiativa Good Food Institute.