Patru decenii, 40 de milioane de oameni infectati. Placenta, speranta care se intrevede in lupta impotriva HIV

De mai bine de patru decenii și aproape 40 de milioane de persoane infectate, virusul HIV continuă să fie o provocare pentru oamenii de știință din întreaga lume. Abia în ultimii ani, aceștia au reușit să găsească un motiv pentru a da speranță milioanelor de oameni din întreaga lume.

HIV, virusul imunodeficienței umane, este cunoscut pentru impactul său devastator asupra sistemului imunitar al organismului. A fost identificat pentru prima dată în anii ’80 și, deși s-au făcut progrese semnificative în tratarea și gestionarea infecției, un tratament complet pentru vindecarea HIV nu a fost încă dezvoltat.

În 2022, la nivel mondial, erau aproximativ 39 de milioane de persoane infectate cu HIV, dintre care 1,5 milioane erau copii. În România, conform datelor furnizate de Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA, aproximativ 17.923 de persoane trăiesc cu virusul HIV, iar în 2022 au fost înregistrate 707 cazuri noi. Modurile de transmitere predominante includ sexul neprotejat (heterosexual și între bărbați), precum și consumul de droguri injectabile.

Una dintre cele mai mari provocări în găsirea unui tratament eficient pentru HIV constă în natura sa persistentă. Virusul se integrează în ADN-ul celulelor umane, iar tratamentele antiretrovirale disponibile nu pot elimina complet virusul din organism, ceea ce înseamnă că terapia trebuie menținută pe termen lung. Recent, cercetătorii au explorat utilizarea celulelor stem recoltate din cordonul ombilical și placentă ca o posibilă soluție în lupta împotriva HIV. Singurele cazuri de vindecare a HIV-ului raportate până în prezent au fost cele ale unor pacienți bărbați cu HIV și leucemie sau limfom care au fost tratați cu transplanturi de celule stem de la donatori adulți. Donatorii aveau o mutație specifică, CCR5 Δ32, care conferă rezistență la HIV, însă foarte puțini oameni sunt purtători ai acestei mutații în dublu exemplar, ceea ce face dificilă găsirea unui donator compatibil. O echipă condusă de cercetători de la University of California și de la Johns Hopkins University School of Medicine, a încercat să vindece HIV-ul folosind o abordare diferită. În cazul unei femeie diagnosticată cu HIV, dar și cu și leucemie acută, transplantul a inclus celule stem recoltate din sângele prelevat din cordonul ombilical. Intervenția nu doar că a funcționat, dar pacienta a fost vindecată și de HIV.

”Includerea celulelor stem recoltate din cordonul ombilical și placentă în aceste cercetări aduce în primul rând avantajul unei probabilități mult mai mare de compatibilitate, inclusiv în cazul acestei mutații. Acest lucru este cu atât mai important în cazul adulților care necesită tratament cu celule stem, unde este esențială o cantitate considerabilă de celule pentru grefare, iar recoltarea placentei la naștere furnizează o sursă bogată și diversă pentru aceste celule. Un alt aspect crucial în utilizarea acestor celule pentru tratarea pacienților cu HIV este asociat cu GvHD (boala grefă contra gazdă), o complicație frecventă a transplantului de celule stem. Celulele stem din placentă sunt însă considerate superioare în această privință, deoarece sunt imuno-evazive, ceea ce înseamnă că scade riscul de reacții de respingere oferind astfel perspective promițătoare pentru tratarea pacienților cu HIV”, explică Dr. Bogdan Coltor, reprezentant medical Cord Blood Center.

Chiar dacă încă este nevoie de cercetări extinse pentru a transforma celule stem într-un tratament pentru HIV, faptul că în prezent peste 800 de studii clinice desfășurate la nivel global investighează utilizarea țesutului placentar, a țesutului ombilical și a sângelui ombilical în tratamentul multor boli oferă speranță multor oameni de știință. De altfel, prognozele indică faptul că până la finalul anului 2030 vor fi aprobate între 30 și 50 de noi terapii celulare, deschizând noi perspective în domeniul medical și al terapiilor inovatoare. Mai mult, cercetările recente în domeniul crioprezervării celulelor stem indică faptul că celulele stem crioconservate nu par să fie afectate de procesul de îmbătrânire, ci demonstrează o durabilitate excepțională, fiind, practic, nemuritoare.

În România, celulele stem colectate la naștere au fost predominant utilizate în tratamentul copiilor diagnosticați cu afecțiuni precum tulburările de spectru autist, paralizie cerebrală sau anemie aplastică. Terapiile cu celule stem au dus la îmbunătățiri semnificative pentru unii pacienți, contribuind la regenerarea și repararea țesuturilor afectate. În plus, România se evidențiază ca fiind una dintre puținele țări din Europa care oferă părinților acces la recoltarea întregului țesut placentar la naștere, reprezentând cea mai valoroasă sursă de diferite tipuri de celule stem disponibile pentru terapii și tratamente medicale.