O suita de filme puternice si inovatoare in sectiunea filmelor clasice a Film O'Clock International Festival 2022

Biletele si abonamentele pentru festival au fost puse in vanzare

Film O’Clock International Festival onoreaza patrimoniul cinematografic international, printr-un eveniment de industrie dedicat si prin cele 6 productii selectate in sectiunea filmelor clasice. Marele regizor grec Pantelis Voulgaris  este invitat special al celei de-a doua editii a Film O’Clock.

Una dintre misiunile pe care Festivalul şi le-a asumat este prezentarea de filme clasice din cele sase tari participante: Lituania, Romania, Bulgaria, Grecia, Egipt si Africa de Sud, productii valoroase ce au trecut testul timpului. Festivalul ofera astfel cinefililor posibilitatea de a-si largi orizontul cultural, considerand o modalitate excelenta de a arunca o privire in alta epoca si la modul in care s-a schimbat societatea in ceea ce priveste stilul, temele si chiar valorile culturale generale.

Biletele si abonamentele pentru cea de-a doua editie a Film O’Clock International Festival, care se va desfasura intre 1 si 6 martie, la Cinema Muzeul taranului din Bucuresti, sunt disponibile pe platforma Eventbook.

Cele sase clasice din editia din acest an Film O’Clock sunt filme puternice si inovatoare care au atras atenţia sau chiar au şocat la vremea lor şi care, din acest motiv, au fost, la inceput, fie privite cu scepticism sau chiar interzise:
-Mireasa Diavolului, regia Arūnas Žebriūnas, Lituania, 1976
-Apa ca un bivol negru, regia Dan Piţa, Mircea Veroiu, Youssouff Aidaby, Petre Bokor, Andrei Catalin Baleanu, Romania, 1970
-Balonul, regia Binka Zhelyazkova , Bulgaria, 1967
-Logodna Anei, regia Pantelis Voulgaris, Grecia, 1972
-Patru femei din Egipt, regia Tahani Rached, Canada/Egipt, 1997
-Intoarce-te, Africa, regia Lionel Rogosin, SUA/Africa de Sud, 1959

Selecţia filmelor a fost facuta de boardul festivalului constituit din Mirona Radu (regizor, producator, Romania), Andrew Mohsen (critic de film, director al biroului artistic Festivalul de Film de la Cairo) si Dian Weys (regizor, scenarist, Africa de Sud).

Devil’s Bride– Mireasa diavolului, in regia lui Arūnas Žebriūnas, este unul dintre cele mai de succes filme lituaniene. Alegand forma unui muzical, o opera rock, autorul a ramas foarte aproape de cartea de care a fost inspirat filmul – „Whitehorn Mill” de Kazis Boruta, dar a creat in acelaşi timp o opera cinematografica originala. Un film plin de expresivitate, dar şi modern, cu o acţiune ce urmeaza linia melodica creata de Viaceslav Ganelin intr-un mod amuzant şi relaxat.

Filmul urmareşte povestea unui diavol – Pinciukas – care ajunge pe pamant, in apropiere de moara familiei Baltaragis. Pinciukas şi Baltaragis fac un pact: diavolul il va ajuta pe proprietarul de moara sa se insoare cu o femeie foarte frumoasa, Marcele. in schimb, morarul i-o va da de nevasta diavolului pe fata pe care el şi soţia sa o vor avea. Dupa ce naşte copilul, Marcele moare. Fiica ei, Jurga (rol interpretat de actriţa care a jucat şi rolul mamei) va deveni o femeie foarte frumoasa şi tanarul Girdvainis se indragosteşte de ea. Diavolul face tot felul de manevre pentru a-i desparţi pe Jurga şi Girdvainis, iar tatal Jurgai, morarul, ajunge sa regrete pactul cu diavolul şi vrea sa-l convinga pe acesta sa se insoare cu sora lui, Ursule, care este mult mai urata.

Comparat adesea cu „Jesus Christ Superstar”, filmul este, probabil, cel mai original muzical care a aparut in zona Ţarilor Baltice şi cel mai de succes film dat de cinematografia lituaniana in timpul perioadei sovietice.

In 2018, copia originala a filmului a fost restaurata. Prin amabilitatea Centrului National al Cinematografiei din Lituania, Film O’Clock International Festival are bucuria sa prezinte publicului din Romania, dar şi din celelalte ţari participante in Festival, aceasta copie.

Filmul clasic romanesc al acestei editii este un documentar, „Apa ca un bivol negru”, care descrie catastrofa inundatiilor devastatoare din primavara anului 1970 şi care este cunoscut ca un film-manifest, afirmand o estetica şi o atitudine etica asociate unei noi generaţii de cineaşti, denumita „generaţia ’70”.

Dan Piţa marturisea ca: „… n-am avut niciun scenariu iniţial. Am avut doar evenimentul. Am filmat intai la Braila, apoi ne-am dus in Transilvania, la Sighişoara. Talentaţii operatori Demian, Tanase, Margineanu, Marinescu filmau la comanda noastra, uneori „in orb”, fara sa vizeze, bazandu-se pe ceea ce le relatam noi. Aşa am filmat genericul şi recuperarea soldatului inecat şi altele, inventam pe loc un cinema pe care nu-l mai facusem. „.

Filmul poate fi considerat un manifest pentru ca s-a nascut din nevoia creatorilor sai de a depune marturie, prin mijloacele specifice filmului, in legatura cu un eveniment devastator.  Apa ca un bivol negru a fost şi el remasterizat recent.

Pe data de 3 martie, celebrand astfel si Ziua Naţionala a Bulgariei, Film O’Clock International Festival prezinta cinefililor unul din filmele semnate de prima femeie-regizor din Bulgaria care a creat filme de fictiune –  Binka Zhelyazkova – o productie din 1967, The Tied-Up Balloon – Balonul, un film realizat dupa un scenariu inspirat de o nuvela cu acelaşi nume. Blinka Jeliazkova a creat acest film dupa cinci ani de absenţa din cinematografia bulgara, pentru ca fusese interzisa de aparatul birocratic din cauza primelor sale filme.

„Balonul” este un film bazat pe o intamplare reala. Un balon militar din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, a ajuns deasupra unui sat bulgaresc. Satenii au decis sa-l doboare, pentru a-şi face haine din materialul matasos al balonului. Urmarirea balonului da naştere unor situaţii tragi-comice. Treptat, satenii uita de intenţia iniţiala de a urmari balonul, uita şi de cearta cu oamenii din satul vecin care voiau şi ei balonul şi evolueaza in aceasta alergatura dupa balon. in cele din urma, balonul cade la sol, militarii vin sa-l recupereze şi atunci, satenii, pentru a salva balonul, il inalţa din nou. Dar, in loc sa plece, balonul se intoarce şi ii ataca pe soldaţi.

„Balonul” este un film modern, un amestec complex de comic şi tragic, plin de personaje colorate şi de situaţii care subliniaza caracterul bulgarilor. Filmul este o razvratire impotriva standardelor artei socialiste, o creaţie plina de metafore, cu un final de un realism magic.

In ciuda succesului sau, cinematografia bulgara a acelor ani nu a permis ca filmul sa participe la Festivalul de Film de la Veneţia, unde fusese invitat, a permis ca pelicula sa ruleze in cinematografe doar cateva zile, iar apoi a fost interzis timp de peste 20 de ani. Abia in 1989, filmul a fost prezentat la Festivalul Internaţional de Film de la Berlin.

Festivalul aduce in atentia publicului filmul de debut al celui mai respectat regizor grec in interiorul tarii sale– Pantelis Voulgaris, un regizor care are reputaţia unui fin observator al schimbarilor psihologice din viaţa de zi cu zi, The Engagement of Anna – Logodna Annei. Mare parte a acţiunii filmului se desfaşoara in curtea unei familii de burghezi dintr-o suburbie a Atenei, unde se aduna familia pentru prima intalnire a domnişoarei Anna cu cel care o curta. Treptat, postura şi pretenţiile lor fac loc ipocriziei şi condescendenţei de dincolo de masca altruista. Prin contrast, Anna este fata saraca din sat pe care a „adoptat-o” bunica familiei şi care este prezentata ca o insula de seriozitate şi forţa modesta. Atmosfera filmului devine intunecata dupa ce Anna şi viitorul mire petrec o noapte in oraş, iar familia banuieşte tot ce poate fi mai rau şi ii cere acesteia sa ramana servitoare in casa şi fata batrana. Voulgaris prezinta neliniştea Annei care trebuie sa aleaga intre fericirea ei şi nevoile celor doua familii. Alegerea Annei este o acuzaţie la adresa sistemului social pentru care o fata simpla este ca un miel de sacrificiu.

Regizorul filmului, Pantelis Voulgaris, va participa la o discuţie online moderata de criticul de film Cristi Marculescu, alaturi de boardul festivalului, pe 4 martie, dupa proiecţia filmului, transmisa pe canalele oficiale ale festivalului, dar si in salile de proiectie din cele sase tari.

Patru femei din Egipt este un film documentar canadian-egiptean din 1997, realizat de Tahani Rached. Filmul se invarte in jurul a patru prietene egiptene cu viziuni religioase, sociale si politice opuse.

Wedad Mitry a fost jurnalista toata viata. Activista inca din perioada studentiei, a fost singura femeie aleasa in 1951 in Uniunea Studentilor de la Universitatea din Cairo. in acelasi an, s-a alaturat Comitetului de Rezistenta Populara a Femeilor. Safinaz Kazem, jurnalista, critic de teatru si scriitoare, este autoarea a numeroase carti. in anii 1960 a fost studenta in Statele Unite – in Kansas, Chicago si New York. Shahenda Maklad s-a remarcat in miscarile studentesti si nationaliste, candidand in campaniile parlamentare. Ea continua lupta neobosita pentru drepturile taranilor si alte cauze populiste. Amina Rachid este o persoana de stanga convinsa, s-a nascut in vechea clasa superioara. si-a finalizat studiile la Paris, unde a activat in Asociatia Studentilor Arabi din Franta si a lucrat timp de mai multi ani la Centrul National Francez pentru Cercetare stiintifica. Angajamentul sau politic a readus-o in Egipt, unde preda literatura franceza la Universitatea din Cairo.

Patru femei din Egipt este mai mult decat un film. Cele patru femei vorbesc in mod animat despre natiune, politica, cultura si islam. Ele fac legaturi intre politica si ideologiile din trecut si prezent si propria experienta. Femeile isi satureaza conversatiile cu umor si cu ironie, vorbind cu o candoare revigoranta si o onestitate dura, in timp ce analizeaza trecutul si traiesc prezentul.

Din Africa de Sud, Film O’Clock International Festival propune un film din 1959, scris, produs şi regizat de Lionel Rogosin. Filmul a avut un efect profund asupra cinematografiei africane şi este considerat un document care pastreaza vie moştenirea oraşelor din Africa de Sud din anii ’50. Filmul este deopotriva reportaj, documentar, film istoric şi film politic, pentru ca persoanele şi evenimentele prezentate sunt reale.

Come Back, Africa – Intoarce-te, Africa este o poveste a experienţelor unor sud-africani de culoare. Scopul lui Rogosin a fost acela de a dezvalui duritatea şi nedreptatea apartheidului. Disperat sa-şi intreţina familia, Zachariah, un tanar Zulu, pleaca din satul sau lovit de foamete la Johannesburg, pentru a lucra in minele de aur. Se stabileşte intr-un oraş dominat de apartheid şi se loveşte de numeroasele interdicţii care-i ingradesc orice mişcare. Zachariah nu se poate angaja daca nu are permis, dar nu poate primi un permis daca nu este angajat. El face tot felul de munci, este ridiculizat, insultat, ostracizat şi, in cele din urma, este arestat. Toate trairile lui Zachariah intenţioneaza sa redea furia populaţiei sud-africane indigene care nu avea drepturi şi care era obligata sa supravieţuiasca supunandu-se unor reguli rasiale nescrise, in timp ce familiile se dezintegrau.

Fie ca este vorba de filme documentare, de musical cu tente umoristice, sau de filme de fictiune inspirate dintr-o realitate frusta, proiecţiile din acest an ale Film O’Clock International Festival va propun o analiza profunda a societaţii şi a problemelor pe care aceasta le-a avut şi, poate, inca le mai are.

In plus, festivalul organizeaza miercuri, 2 martie, orele 17:00 – 18:30, in mediul online, o dezbatere despre posibilitaţile de colaborare şi de susţinere reciproca in prezentarea filmelor clasice, despre oportunitaţi şi dificultaţi cu care se confrunta cei care incearca sa atraga publicul catre filmul clasic. Participarea este gratuita, prin rezervare la acest link:

Festivalul este un eveniment anual, competitiv si nespecializat, iar cea de-a doua editie a festivalului este organizata si produsa de Creatrix Fama si Fundatia ABI.
Evenimentul este sustinut de DACIN SARA si UCIN.

Parteneri: Lithuanian Film Centre, Greek Film Centre, Muzeul National al taranului Roman, Cinema Muzeul taranului, Skalvija Cinema, Dom na kinoto, Labia Theatre, Cineuropa

Parteneri media: Radio Guerrilla, Hotnews, Agerpres, Zile si Nopti, Cinemap, Carturesti, Iqads, Films in Frame, Cinemagia, life.ro, Observatorul Cultural, Spotmedia, Romania Journal, Suplimentul de Cultura, Liternet, b365.ro, Film Menu, Aarc – All about Romanian Cinema, filme-carti.ro, MovieNews, PRwave, The Institute, Modern Times Review